Pentru transmiterea unor sentimente, crearea unor impresii sau pentru a stimula  activitatea unor contemplatori sau utilizatori de spatii, lumina si culoarea se situeaza pe primele locuri printre fortele de influentare ale psihicului uman.
In aprecierea culorilor in design interior si ambianta arhitecturala, se foloseste asocierea dintre lumina si culoare, care creeaza nu doar captarea si dirijarea luminii in folosul unei activitatii, dar si punerea in valoare a semnificatiei stimulative, simbolice sau estetice a cadrului luminat si colorat.
In continuare, va prezentam o scurta teorie a culorii, dupa care vom discuta cum ne influenteaza acestea in locuinta functie de utilizarea si combinarea lor.

Prezentare scurta a teoriei culorilor

Culoarea este o “senzatia optica sugestiva asociata cu o lumina” care se reflecta de pe suprafata corpurilor permitand ochilor sa perceapa in mod relativ diferit radiatiile vizibile preluate de retina, avand aceeasi intensitate, dar lungime de unda diferita.  Aceasta definitie este prezentata de Paul Popescu Neveanu in Dictionarul de psihologie.
Din acest punct de vedere, culorile se grupeaza in doua mari categorii:

  1. culori acromatice: alb, gri si negru
  2. culori cromatice: ROGVAIV – rosu, orange, galben, verde, albastru, indigo si violet.

De remarcat aici, culoarea neagra, absorbanta a luminii, pune in valoare lumina alba, reflectanta a acesteia. La aceasta contribuie si faptul ca textura fondului alb creeaza tonalitatea care poate fi data de umbrele texturilor lise, striate sau cu sfere minuscule, care pot pune in valoare albul obiectelor decorative.

Clasificarea culorilor

Dupa actiunea lor psihologica asupra oamenilor, culorile pot fi clasificate in mai multe grupe cromatice. Aceasta clasificare in 7 grupe cromatice vine din partea elvetienilor Frieling si Auer si v-o prezentam, pe scurt, in continuare.

  1. stimulatoare: culorile calde capabile sa exercite si sa influenteze iritarea
  • rosu – stimuleaza vointa vitala
  • carmin – impunatoare, revendicativa
  • cinabrul – zdrobitoare
  • portocaliu – calda, intima
  • galben – stimuleaza contactele, radioasa
  1. dezintegratoare: culorile reci, iritante
  • violet – profunda, grava
  • albastru – subliniaza distanta
  • albastru deschis – introduce in spatiu, orientativa
  • albastru verzui – subliniaza miscarea, schimbarea
  1. pastelate: cuprinde culori curate
  • roz – delicata, produce o impresie de oarecare taina
  • liliachiu – retrasa, izolata
  • verde pastelat – sugereaza duiosie, moliciune
  • gri albastrui – retinuta
  1. statice: culori capabile de echilibru, sa linisteasca, sa abata atentia de la alte culori excitante
  • verde (clar curat) – exigenta, luminoasa
  • oliv – linistitoare, atenuatoare
  • verde galbui – innoitoare
  • purpuriu – distinsa, pretentioasa
  1. tonuri neutre: culori departate, care nu provoaca excitarea (griuri), stinse (albe), ajuta concentrarea (negru)
  2. culori inchise calde: culori cafenii, care stabilizeaza iritarea, viabile prin moliciune, inerte
  • ocru – reduce cresterea iritarii
  • cafeniu pamantiu – stabilizatoare
  • cafeniu inchis – reduce excitabilitatea
  1. culori inchise reci: culori care izoleaza si inabusa iritarea
  • gri inchis
  • negru – albastrui
  • verde – albastrui inschis

Pe langa efectele pe care le provoaca fiecare culoare luata separat, combinarea acestora mareste gama de semnificatii. In acest fel, in spatiul colorat se pot creea anumite asociatii de culori complementare sau necomplementare.

Utilizarea culorii in locuinta

Cromatica locuintelor nu se incadreaza in reguli stricte, deoarece incaperile de locuit sunt controlate de gust, care este o problema subiectiva. Totusi, conventional, se recomanda ca in camera de zi sa se foloseasca nuante de galben combinat cu alb, iar in dormitoare nuante de albastru – verzui.

Astfel, culorile pot fi functionale – pot sa pastreze optimismul starilor psihofiologice, sa genereze activitatea, mobilizarea, echilibrul dispozitia tonica – sau decorative, care sunt mult mai subtile, prin care ambianta coloristica trebuie sa motivational pozitiva. In ambele cazuri nu sunt indicate tonuri sau nuante tipatoare, violente, ci unele mai domoale, pale, dar nu acromatice.

Obiectele asociative au un mare rol in crearea ambiantei in locuinte deoarece, in spatii relativ modeste, orice volum poate deveni un motiv de atractie. Ca urmare, forma si culoarea mobilierului, a accesorilor si tesaturilor, a perdelelor si draperiilor, trebuie sa fie arminizate cu proportiile spatiilor, lumina, culoare elementelor fixe ale spatiilor interioare, care pot deveni accente coloristice. De ex. 5% rosu.

Prin utilizarea culorii in locuinte putem influenta calitatea ambiantei in diverse moduri si stimula unele activitati prin efectele psihologice create, cum ar fi:
– concentrarea asupra unei munci intr-un spatiu vast, cum ar fi activitatile de studiu si precizie, relaxare temporara.
– atentionarea asupra unor obiecte, actiuni, instalatii, prin colorarea diferita a acestora in culori conventionale.
– relaxarea care, de regula, se petrece in interiorul locuintelor, necesita personalizari cu materiale de finisaj naturale, in culori calde.

De exemplu, in functie de natura suprafetei  si a tipului de tapet utilizat, peretii reflecta sau absorb lumina. Astfel, peretii in culori  deschise si stralucitoare vor reflecta mai multa lumina, pe cand peretii in culori inchise vor absorbi lumina.

Un alt element foarte important il reprezinta sursele de iluminare, care pot fi naturale (lumina naturala a soarelui)  si artificiale, cum ar fi lampadare, veioze, candelabre.

Alaturi de alte accesorii si decoratiuni, acestea pot multiplica efectele luminoase si pot pune in valoare intreg interiorul incaperii.

Lumina si culoarea sunt doua componente inseparabile ale ambiantei pe care o putem creea in locuinta noastra. Intelegand modul in care acestea interactioneaza si se complimenteaza, plus efectele psihologice create, putem obtine amenajari cu stil si personalitate, unice si de efect.